Bună! Și bine te-am găsit.
Numele meu este Mihăiță Andreea. Sunt psihoterapeut cognitiv-comportamental. Și aceasta este povestea mea.
1993 este anul în care mi-am început călătoria. Am fost un copil – pe alocuri, cred că încă sunt – liniștit, la locul lui și căruia îi plăcea să se joace. Dintr-o curiozitate neînțeleasă, pe atunci, îmi doream întotdeauna să aflu povești. Reale. Ale oamenilor de lângă mine. Ale adulților, în special. Dar și ale copiilor cu care îmi petreceam majoritatea timpului liber. Îmi doream să aflu totul, dacă se putea. Nu știam cum să le rezolv problemele. Și nu aveam cum, copil fiind. Dar știam că voiam ca ceilalți, deopotrivă adulți și copii, să-și dea seama că eram lângă ei. Cu ceea ce puteam, pe atunci. Îmbrățișări, în mare parte. Aveam o nevoie foarte mare să le arăt suport, susținere și empatie – chiar dacă acum 20 de ani nu știam că se numește așa.
Crescând, mi-am dat seama că printre cele mai importante valori pentru mine erau – sunt și acum – familia, iubirea și prietenia. Prima a fost, și continuă să fie, îndeplinită 100% în fiecare zi. Cea de-a doua la fel. Însă ultima, prietenia, era ceva pentru care trebuia să lupt, activ, să o îndeplinesc și urmez zi de zi. Zis și făcut.
Am reușit să am în jurul meu prieteni adevărați și oameni pe care mă pot baza 24/7. Și asta pentru că am rămas același om empatic, susținător, căruia îi place să afle povești și să ajute. De data aceasta oferind mai mult decât îmbrățișări. Pentru că, atunci când a fost nevoie, mi-am prioritizat valorile ca să știu că am făcut un bine și un om zâmbește autentic. Dar mai ales pentru că am făcut greșeli. Am făcut greșeli mai mari sau mai mici și astfel am arătat o față autentică, imperfectă care reacționează uman în diferite circumstanțe.