Trei greșeli frecvente pe care le fac părinții
Bucuria de fi părinte, în cazul celor mai mulți oameni, nu poate fi egalată de nici o altă bucurie. Cu toate acestea, în afară de bucurie și împlinire, copiii pot să le aducă la părinții și multă bătaie de cap, stres și frustrare. Astfel, unii copii pot să aibă comportamente problematice precum neascultare, crize de furie, neatenție, lovirea altor persoane sau distrugerea unor obiecte.
Din punct de vedere științific, nu este complet lămurit de ce unii copii prezintă mai multe comportamente problematice decât alții. Totuși, studiile arată că modul în care se comportă părinții joacă un rol fundamental în apariția și menținerea acestor probleme. Trei comportamente parentale au fost constant identificate ca predispunând la apariția comportamentelor problematice la copii. Acestea sunt aplicarea unor pedepse dure, slaba monitorizare și inconsecvența parentală.
Comportamente greșite pe care le pot face părinții
Pedepsele dure pot includ corecțiile fizice (lovirea sau bruscarea) precum și agresiunea verbală (ex: țipatul, critica aspră). Acestea sunt printre comportamentele parentale care predispun cel mai mult copiii la dezvoltarea unor comportamente problematice. Aplicarea frecventă a pedepselor dure are adesea efectul opus celui așteptat. Copiii dezvoltă și mai multe comportamente problematice în loc să devină mai ascultători. În același timp, o dată cu creșterea frecvenței comportamentelor problematice ale copiilor crește și probabilitatea ca părinții să folosească mai frecvent pedepsele dure. Astfel, se ajunge la un cerc vicios. Pedepsele părinților favorizează comportamentele problematice ale copiilor care la rândul lor alimentează pedepsele dure ale părinților. Acest cerc vicios poate fi întrerupt de către părinte dacă renunță la folosirea acestor pedepse.
Slaba monitorizare se referă la faptul că părinții adesea nu știu unde și în ce activități sunt implicați copiii. Părinții nu cunosc comportamentele negative, dar nici pe cele pozitive ale copilului. Acest lucru îi împiedică să încurajeze comportamentele pozitive, precum și să le descurajeze pe cele negative. Pe măsură ce copilul crește (și petrece mai puțin timp cu părinții) slaba monitorizare parentală joacă un rol tot mai importat în a predispune la apariția unor comportamente problematice.
Inconsecvența parentală se referă la situațiile în care pentru același comportament copiii sunt uneori pedepsiți, iar alteori nu. Astfel, părinții ajung să aplice pedepsele în funcție de starea lor emoțională. Când sunt furioși pedepsesc aspru copiii, iar când sunt într-o dispoziție bună nu aplică nicio pedeapsă. De asemenea, inconsecvența parentală se mai poate referi la situațiile în care părinții stabilesc anumite reguli și consecințe pentru nerespectarea lor, dar atunci când copilul încalcă regulile respective nu aplică consecințele stabilit.
Posibile soluții pentru părinții
În primul rând părintele ar trebui să acorde la fel de multă atenție comportamentelor pozitive ale copilului precum acordă celor negative. Observând comportamentele pozitive, acesta poate să îl încurajeze copilul să continue să le facă. Astfel, este important ca părintele să pună accentul mai mult pe încurajarea comportamentelor pozitive decât pe descurajarea celor problematice. În acest fel, copilul va învăța nu doar ce este interzis, dar și ceea ce este potrivit să facă.
Cu accentul pus pe încurajarea comportamentelor dorite, folosirea pedepselor de către părinte rămâne importantă. Pentru ca pedepsele să fie eficiente, ele trebuie aplicate imediat după comportamentul problematic și să fie proporționale cu acesta (pedepsele dure nu intră în calcul). De asemenea, pedeapsa trebuie explicată copilului (ex: ești pedepsit pentru că … ) și ar trebui aplicată cu calm. De preferat, pedepsele să aibă la bază anumite reguli stabilite împreună cu copilul și să specifice care comportamente sunt problematice și care va fi pedeapsa pentru ele (ex: dacă țipi în magazin, nu-ți mai cumpăr jucăria).
În concluzie,
Comportamentele părinților joacă un rol fundamental în apariția și perpetuarea comportamentelor problematice ale copiilor. Folosirea pedepselor dure, slaba monitorizare și inconsecvența parentală sunt părinte comportamentele părinților care predispun copiii la dezvoltarea unor comportamente problematice. În mod alternativ, părintele ar trebui să acorde mai multă atenție comportamentelor pozitive ale copilului și să le recompenseze. Dacă este necesară aplicare unor pedepse, acestea trebuie să fie imediate, proporționale cu comportamentul problematic, aplicate cu clam și explicate copilului.
Bibliografie
Hoeve, M., Dubas, J. S., Eichelsheim, V. I., Van der Laan, P. H., Smeenk, W., & Gerris, J. R. (2009). The relationship between parenting and delinquency: A meta-analysis. Journal of abnormal child psychology, 37(6), 749-775.
Kaminski, J. W., Valle, L. A., Filene, J. H., & Boyle, C. L. (2008). A meta-analytic review of components associated with parent training program effectiveness. Journal of abnormal child psychology, 36(4), 567-589.
Vreau să scap de tine. Cum? – Obiceiuri proaste II
Obiceiuri proaste – partea II
Pasul 2: Evaluarea riscurilor și a beneficiilor
În primul rând trebuie să fim conștienți de următoarea informație: dacă repetăm de mai multe ori același obicei, acum știind că este unul dintre acele obiceiuri proaste pe care le avem, vom avea parte de aceleași rezultate negative. În al doilea rând, nu putem scăpa de un obicei prost dacă folosim aceeași metodă – în mod repetat. Atunci ce putem face?
Putem identifica care este acel lucru care ne împiedică să renunțăm la obiceiuri proaste. De cele mai multe ori este stresul. Dar ce, mai exact? Studiile din psihologie susțin faptul că indecizia este una dintre cele mai neplăcute și stresante stări pe care le putem avea. Faptul că nu ne putem decide, repede, asupra unui lucru, ne face să trăim într-o lume a nehotărârii perpetue. Astfel, s-a descoperit că există 3 conflicte. Acestea pot fi generate de sentimentul că suntem obligați, într-o formă sau alta, să luăm o decizie.
Cele 3 conflicte
– conflictul apropiere – apropiere: 2 situații care sunt alternative, foarte atrăgătoare, dar se exclud reciproc (ex. plăcerea simțită în urma fumatului și alergatul – nu se pot practica ambele în același timp);
– conflictul evitare – evitare: 2 situații sunt la fel de respingătoare, însă nu poate fi evitată nici una dintre ele (ex. rosul unghiilor poate fi dureros, însă intenția de a renunța produce emoții care devin copleșitoare);
– conflictul apropiere – evitare: o situație plăcută vine la pachet cu una neplăcută (ex. dorința de a termina un proiect cu mult timp înainte de deadline, dar pentru a reuși acest lucru trebuie să renunțăm să mai procrastinăm).
Acestea fiind spune, putem trece mai departe analizând avantajele și dezavantajele obiceiului prost. Iată câteva întrebări utile:
Ce parte bună are acest obicei pe termen scurt? Dar pe termen lung?
Ce parte rea are obiceiul? Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Pasul 3: Pregătirea pentru schimbare
Primul lucru care trebuie făcut, atunci când ne pregătim pentru schimbarea acelor obiceiuri proaste pe care ni le-am format, este să ne pregătim mediul. Ce înseamnă asta? Să ne uităm în casă, la locul de muncă sau în zonele în care ne petrecem, de obicei, timpul. Să descoperim obiecte care ne amintesc de obiceiul pe care îl avem (aceste obiecte sunt acelea care declanșează inițierea obiceiului sau care ne fac să vedem obiceiul ca pe ceva ușor și natural de făcut). Următorul lucru ar fi să renunțăm la acele obiecte. Fie să le aruncăm, fie să le punem într-un loc în care căutăm foarte rar sau nu avem acces atât de ușor.
Exemple pentru a demonstra eficiența celor spune mai sus
1. Reducerea (sau renunțarea) consumului de cofeină
- schimbarea filtrului de cafea de capacitate mare cu unul pentru o singură porție – va fi nevoie de mai multă muncă pentru a prepara cafeaua;
- folosirea unei singure căni la birou și limitarea frecvenței de umplere a acesteia;
- cumpărarea unui singur sortiment de cafea, la pungă mică – cantitatea de cafea se va termina mai repede și cu siguranță nu va exista des disponibilitatea de a ieși la cumpărături doar pentru cafea.
2. Reducerea mâncatului excesiv
- alegerea alimentelor pe care nu mai dorim să le consumăm și redepozitarea acestora astfel încât să nu mai fie în permanență la vedere;
- alegerea unor farfurii mici pentru orice fel de mâncare – vom avea senzația că mâncăm mult;
- luarea mesei într-o manieră estetică – la fel cum aranjăm masa pentru o zi de naștere, cu farfurii, tacâmuri, șervețele, pahare etc. – acest lucru va crea o atmosfera de restaurant elegant unde nu ne permitem să mâncăm până la refuz.
3. Renunțarea la a mai roade unghiile – există soluții atât pentru femei, cât și pentru bărbați deoarece oricine dintre noi poate avea acest obicei
- folosirea, în permanență, a unui lac (colorat pentru femei – astfel încât să ne mândrim cu manichiura și să nu avem tendința să stricăm ce este frumos) sau a unui lac amar (atât pentru bărbați, cât și pentru femei – nu ne va plăcea gustul amărui).
Și lista ar putea continua.
Pasul 4: Transformarea
Odată parcurși pașii de mai sus, a mai rămas un singur lucru de făcut. Să stabilim când anume începe schimbarea: de mâine, de ziua noastră, de aniversarea a 3 ani de căsătorie, de Anul Nou și așa mai departe. Ce este foarte, dar foarte important de reținut este faptul că schimbarea este de dorit să înceapă în cel mult o lună de zile de la luarea deciziei de a face acest lucru.
Cu cât trece mai mult timp, cu atât va fi mai dificil să începem și cu atât scad mai mult șansele de reușită. Este util să facem vizibilă ziua în care începem schimbarea (ex. să notăm cu roșu în calendar, să încercuim ziua, să avem un bilet pe birou / frigider etc.). În felul acesta este posibil să vadă și cei din jurul nostru decizia pe care am luat-o. Astfel, luând, într-un fel, un angajament public ne va ajuta să începem și să fim consecvenți cu schimbarea noastră.
Totul trebuie făcut cu pași mici, treptat. Nu ne formăm obiceiuri proaste peste noapte, deci ele nu au cum să dispară în felul acesta. Important este să ne facem un plan, realizabil, pe care să îl respectăm în fiecare zi. Obiectivele mici sunt mult mai ușor de atins, decât un obiect foarte mare. De exemplu, dacă obișnuim să bem 5 cafele pe zi, putem renunța treptat la câte una. Timp de 2-3 saptamani bem 4 cafele. Dar cum putem combate nevoia? Gândindu-ne. „Vreau să beau o cană de cafea. Dar nu voi bea acum. Mai aștept o oră.” – iar peste o oră ne repetăm același lucru <– obiective mici.
Cu ce rămânem?
Nu vrem să transmitem ideea că este ușor să scapi de un obicei prost, așa că iți spunem sincer: primele ore, zile, săptămâni în care începe schimbare vor fi dificile. Tentațiile sunt mari și vor fi multe. Dar beneficiile pe termen lung sunt incontestabile. Vei realiza că îți vei dezvolta încredere în tine și vei avea mai mult respect pentru tine pe măsură ce dezvolți anumite comportamente care te ajută să îți atingi obiectivele. Vei avea, de asemenea, sentimentul de autoritate și realizare datorită sentimentului de satisfacție pe care îl vei simți. A scăpa de un obicei prost este ca și cum ai învăța ceva nou: să conduci, să poți conversa într-o limbă străină etc. – Amintește-ți cum te-ai simțit atunci.
În orice moment consideri că nu poți face față singur, apelează cu încredere la un specialist. Echipa Psi8imal vine în ajutor tuturor celor care îndrăznesc să facă o schimbare în viața lor, dar poate nu știu cum să înceapă, nu au resurse, nu știu cum să se organizeze.
Ai grijă de tine!
Bibliografie
LeVert, S. & McLein, G. (2006) – Cum să scăpați de obiceiurile proaste. Editura Curtea Veche, București
Vreau să scap de tine. Cum? – obiceiuri proaste I
Cu siguranță ai întâlnit și tu pe cineva care întotdeauna își dorește mai mult decât are. Pe cineva care este prins într-un film al alcoolului. Sau este în ceață…din cauza fumului de țigară. Ei bine, în viață sunt doar câteva nevoi, cu adevărat nevoi. Dar pentru cei mai mulți, acest lucru nu contează. Ajungem să ne dezvoltăm o serie de comportamente nepotrivite – sau obiceiuri proaste – doar gândindu-ne că avem o nevoie. (și chiar o simți ca pe o nevoie): trebuie să ne cumpărăm altă rochie pentru că cea de anul trecut nu ne mai place. Trebuie să fumăm o țigară pentru că am acumulat mult stres. Trebuie să ne schimbăm de 3 ori pentru că nu am găsit ținuta potrivită pentru cină – astfel întârziind – și așa mai departe.
Numeroase obiceiuri proaste ajung să facă parte din rutina noastră zilnică. Dar este bine? Unele motive pentru care s-a ajuns în acest punct sunt stresul și anxietatea. De ce? Ritmul vieții a devenit tot mai alert. În fiecare moment trebuie să luăm o decizie, să analizăm opțiuni, să facem un lucru sau altul. Astfel ajungem să ne simțim copleșiți de activitățile fiecărei zile. Pentru a diminua emoțiile negative pe care cel mai probabil ajungem să le simțim, dezvoltăm, fără să ne dăm seama, o serie de comportamente – obiceiuri. Acestea ajung să ne facă mai mult rău, deși noi poate chiar credem că sunt utile. Cât de mult ne ajută și cât de mult ne încurcă, de fapt? În rândurile următoare sunt discutate aspecte care țin de obiceiuri proaste și sunt prezentate câteva idei menite să te ajute să scapi de acestea.
Ce sunt aceste obiceiuri proaste?
Obiceiurile, fie ele bune sau nu, sunt comportamente bine întipărite și învățate, în timp, prin repetiție. Ajungem să le facem în mod automat, ușor și natural: primul lucru dimineața la bucătărie – prepararea cafelei; primul lucru după ce pornim laptopul – verificarea mail-urilor etc. Multe dintre ele sunt neutre – o rutină care ne ajută să fim ordonați, organizați și disciplinați. Fără acestea probabil că nu am avea sentimentul de liniște oferit, uneori, de rutină.
Obiceiurile proaste, însă, sunt un tipar negativ de comportamente, o acțiune care, în timp, ajunge să aibă efecte negative asupra noastră și asupra vieții noastre. Dacă la un moment dat realizăm că facem un anumit lucru constant și acesta ne afectează pe plan profesional – nu putem să ne atingem obiectivele din cauza lui -, pe plan personal – ne afectează relațiile sociale, ne face rău din punct de vedere al sănătății etc. -, atunci, cel mai probabil, s-a dezvoltat un obicei prost.
Deși la început poate părea că aceste obiceiuri proaste vin cu cele mai bune intenții…știi vorba aceea cum că drumul spre Iad este presărat cu aceleași bune intenții? Ei bine, se aplică și aici.
Cele mai proaste 7 obiceiuri
În general, topurile (indiferent de subiect) ne oferă o ordine a priorităților și ne fac să ne sistematizăm gândurile. Autorii cărții „Cum să scăpați de obiceiurile proaste”, Suzanne LeVert și Dr. Gary McClain, au studiat și analizat îndelung subiectul obiceiurilor proaste și au realizat un top 7 al acestora. Iată care sunt:
- Minciuna – cel mai adesea folosim minciuna pentru a scăpa de o situație stânjenitoare sau pentru că nu putem spune NU cuiva.
- Întârzierea – este un comportament pasiv – agresiv care denotă o proastă organizare a timpului.
- Uitarea – sau alte comportamente care evidențiază nepăsare.
- Râgâitul și flatulența în public – nu este o nevoie vitală pentru a fi justificat să facem acest lucru în public.
- Obsesia pentru ordine – să fim ordonați este chiar de dorit, însă a ne alinia pixurile, caietele pe mărimi și a le ordona pe culori, punându-le într-o anumită parte a mesei înainte de a începe lucrul….ar trebui să ne dea de gândit.
- Amânarea – vom vorbi mai târziu despre asta.
- Fumatul – nimeni nu crede că sunt benefice pentru sănătate și nimănui nu îi place, cu adevărat, mirosul de țigară.
Vreau să scap de tine. Cum?
Pasul 1: Identificarea comportamentului
Reușim să identificăm obiceiul prost care ne influențează negativ viața de zi cu zi prin monitorizare sistematică. Ce înseamnă acest lucru? Trebuie să identificăm persoanele, locurile, perioada din zi sau din săptămână, situațiile sau emoțiile fiecărei zile în urma cărora ne simțim vulnerabili și apelăm la obiceiuri proaste. În același timp, este important să ne dăm seama cum ne face acest obicei să ne simțim. Însă, înainte de a analiza obiceiul pe care îl avem, ar fi important să încercăm să găsim cauza pentru care am adoptat acest obicei. Identificând-o, putem descoperi anumite informații care pot fi foarte importante pentru prezent.
Continuarea articolului aici.