Suicidul – singura moarte de prevenit?

Suicidul – un paradox?

Teama de moarte este o puternică sursă de motivație. Comportamentele oamenilor se modifică substanțial când ne confruntăm cu riscul de ne îmbolnăvi, a ne răni sau a ajunge la deces. Pandemia prin care trecem oferă exemple numeroase de schimbări mari pe care suntem dispuși să le facem pentru a ne proteja. Cu toate acestea, nu puțini semeni de-ai noștri decid că viața lor e cazul să se încheie și aproape un milion dintre ei chiar îi pun capăt în fiecare an. Excluzând accidentele de mașină, suicidul reprezintă chiar principala cauză de deces pentru persoanele sub 30 de ani. 

Semne și semnale ale suicidului

Chiar dacă se întâmplă adesea într-un moment încărcat de impulsivitate, suicidul nu este un comportament spontan. Din contră, tentativele anterioare reprezintă cel mai bun predictor pentru decesul autoprovocat. Cercetările arată că cei care au încercat în trecut vor mai încerca, atâta vreme cât nu se schimbă nimic. Tentativele sunt precedate de gânduri cu privire la moarte și de conturarea unui plan în acest sens. Unele persoane caută activ metodele letale și instrumente în acest sens și chiar se rănesc sau își fac rău fizic (non-letal).

Este foarte important de menționat că suicidul nu este o boală în sine și nici nu e nepărat provocat de vreo boală. În același timp, există numeroase asocieri cu probleme de sănătate, mai ales cu tulburări psihice (ex. depresia). De aceea, persoanele care iau în calcul suicidul vor discuta mai frecvent despre sentimente de inadecvare, lipsă de speranță sau vid existențial. Vor gravita în jurul lipsei de soluții și se vor concentra intens pe durerea (fizică sau psihică) de nesuportat.

O mână întinsă spre ajutor

În același timp, oamenii care vor să își facă rău dau dovadă de ambivalență cu privire la această decizie. Chiar dacă încep să își doneze din lucruri sau să pună ordine în lucruri, tot vor da semne că au nevoie de ajutor. Majoritatea aduc moartea în discuții. Amestecul de sentimente va cuprinde vinovăție și rușine, dar și schimbări de dispoziție care contribuie la convingerea că ar fi o pacoste pentru ceilalți.

Ce putem face pentru a preveni suicidul

Atunci când observăm câteva din semnele de mai sus, este crucial să ne asigurăm că omul este în siguranță. Chiar dacă este dificil să întrebăm direct, studiile infirmă mitul că am da idei cuiva procedănd astfel. Din contră, o abordare fără perdea poate face o legătură mai profundă. Dacă este cazul, îndepărtarea obiectelor prin care cineva își poate face rău sau transportarea persoanei într-un loc sigur poate salva vieți – la propriu.

Dacă situația este una mai puțin critică, dar semnele sunt prezente, suportul social ajută. Deși nu facem nimic altceva, simpla ascultare a cuiva vorbind despre emoțiile și gândurile sale contribuie la starea de bine. Mai mult, se pare că împărtășirea îngrijorărilor și gândurilor despre moarte cu cei dragi scade șansele de suicid. De asemenea, păstrarea (și chiar intensificarea) contactului cu cineva după o tentativă de sinucidere ajută la redobândirea controlului. (Re)construirea rețelei sociale e descrisă drept un alt factor protector.

Apelează la un specialist

Desigur, cel mai bun loc pentru a găsi sprijin în astfel de cazuri sunt specialiștii în sănătate mintală. Dacă te gândești să îți faci rău sau cunoști pe cineva care are astfel de intenții, apelează la un psiholog sau psihiatru. Pentru situații de criză, Alianța Română de Prevenție a Suicidului are o linie apelabilă gratuit. Mai multe detalii despre activitatea lor sunt disponibile la adresa de aici.

Bibliografie:

Franklin, J., Ribeiro, J., Fox, K., Bentley, K., Kleiman, E., Huang, X., … & Nock, M. (2017). Risk Factors for Suicidal Thoughts and Behaviors: A Meta-Analysis of 50 Years of Research. Psychological Bulletin, 143(2), 187-232.

Ribeiro, J. D., Franklin, J. C., Fox, K. R., Bentley, K. H., Kleiman, E. M., Chang, B. P., & Nock, M. K. (2016). Self-injurious thoughts and behaviors as risk factors for future suicide ideation, attempts, and death: a meta-analysis of longitudinal studies. Psychological medicine, 46(2), 225-236.

Ribeiro, J. D., Huang, X., Fox, K. R., & Franklin, J. C. (2018). Depression and hopelessness as risk factors for suicide ideation, attempts and death: meta-analysis of longitudinal studies. The British Journal of Psychiatry, 212(5), 279-286.