Psihoterapia pe Skype – funcționează sau nu prea?

Psihoterapia pe Skype? Consiliere de grup pe Zoom? Consiliere psihologică la telefon? În această perioadă, mai mult ca oricând, serviciile și nu numai, capătă un nou format – online. Avansul tehnologic în comunicare ne permite să ne adaptăm vremurilor și să continuăm să creștem în ciuda adversităților.

Domeniul serviciilor de sănătate mintală, fie că vorbim despre psihoterapie, consiliere sau coaching, este în esență legat de oameni, despre trăirile lor sufletești, despre complexitatea minții , despre nevoi și dorințe. Astfel, este firesc să ne întrebăm cum arată o experiență de conectare profund umană mediată fiind de tehnologie? Producea ea aceleași efecte precum una față în față?

De ce DA?

1. Psihoterapia pe Skype/Zoom sau pe orice alta platformă de videocall reprezintă o modalitatea de a avea acces la specialiștii din altă localitate, fără costurile deplasării. O persoană din Constanța poate decide că ar vrea să înceapă ședințe de psihoterapie cu un specialist din Cluj-Napoca, la recomandarea unei cunoștințe. De asemenea, persoanele care nu se pot deplasa sau sunt bolnave pot beneficia astfel de ajutorul unui specialist.

2. Serviciile psihologice sunt în cea mai mare parte servicii de comunicare. Principalul instrument este discuția, graiul, vorbitul. În cadrul ședințelor, în principal se vorbește despre anumite probleme. Tehnologia actuală permite o bună comunicare și înțelegere a mesajelor verbale, cu același efect terapeutic. Abordările cognitiv – comportamentale s-au adaptat cel mai bine contextului online și au o eficiență la fel de ridicată ca terapia tradițională.

3. Unele persoane pot alege cât de mult să se dezvăluie în cadrul ședințelor. Un ecran permite ascunderea anumitor aspecte, până când persoana se simte destul de confortabil să fie văzută la potențialul maxim. Unii specialiști susțin ca terapia online este acceptată mai ușor de oamenii mai rezervați sau anxioși. Adolescenții și tinerii apelează mai des la serviciile online, având un plus de cunoaștere digitală față de alte segmente din populație.

4. Unele studii arată că terapia online funcționează foarte bine pentru persoanele cu simptome ușoare sau moderate. În plus, pentru situațiile de urgență/ criză, când e nevoie imperioasă de un ajutor, comunicarea online (sau la telefon) poate fi cea mai la îndemână soluție.

De ce NU?

1. Un aspect foarte important este legat de securitatea și confidențialitatea informațiilor oferite în cadrul terapiei. Acele informații sunt gestionate de fiecare platformă în conformitate cu legislația în vigoare din țara respectivă. Știți voi, informațiile din contractul de termeni și condiții pe care nu îl citește nimeni. Exact acolo sunt stipulate regulile despre cum vor fi folosite informațiile oferite. În general, dreptul la o viață privată și date personale este respectat în conformitate cu legile actuale.

2. Problemele tehnice pot să apară când ți-ai dori cel mai puțin. Conexiunea slabă, probleme cu sunetul/microfonul, imagine pixelată sau întârziată, bateria pe terminate și multe alte astfel de dificultăți împiedică buna desfășurare a ședinței.

3. Mai apoi, este nevoie de obținerea unui acord informat din partea clientului cu privire la condițiile în care se desfășoară terapia online. Însă, în România acest tip de serviciu online nu este reglementat, făcând dificil propunerea unui cadru adecvat în lipsa legislației. 

4. În unele cazuri, pentru persoana care participă la terapie, mediul de acasă, de unde are loc conexiunea, poate să nu fie un mediu sigur sau propice de dezvăluire de informații. Un partener abuziv în cealaltă cameră, copii gălăgioși din preajma laptopului, un coleg de camera veșnic acasă și altele reprezintă obstacole considerabile pentru o terapie de succes.

5. Terapia online ar putea fi contraindicată pentru cei cu tulburări severe și o gravă afectare a funcționalității. De asemenea, contraindicata pentru persoanele care prezintă risc suicidar sau risc pentru vătămarea celorlalți.

6. Relația terapeutică și atmosfera intimă din timpul ședințelor ar putea fi greu de construit în mediul online. Totuși, pentru acest aspect, părerile specialiștilor sunt împărțite. Încă nu s-a ajuns la o concluzie pentru ce înseamnă construirea unei relații terapeutice satisfăcătoare.

Psihoterapia pe Skype funcționează și este eficientă, dar…

Studiile ce compară și evaluează eficacitatea serviciilor de psihologie online sunt la început, dar rezultatele sunt pozitive în direcția cadrului online. Considerentele etice sunt discutate atent de specialiști și legislatori deopotrivă, însă cu puține rezultate concludente. 

Problema confidențialității datelor, securitatea și viață privată a clientului sunt principalul obstacol care poate afecta semnificativ calitatea serviciilor psihologice. Pe locul 2 se află discuția aprinsă cu privire la calitatea, mediată tehnologic, a conexiunii umane, căldurii și siguranței ce facilitează procesul terapeutic al omului vulnerabil. În aceste condiții, considerăm că este de datoria psihologilor să fie informați și să își informeze clienții cu privire la toate avantajele și dezavantajele ședințelor online, pentru ca aceștia să ia cea mai bună decizie.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea susține că pentru a sprijini oamenii care au probleme de sănătate mintală, merită să fie utilizate toate resursele la care avem acces. Mediul online este cea mai prolifică resursă pentru a facilita primirea suportului psihologic necesar și merită fructificată. Există și posibilitatea de servicii psihologice blended, adică și ședințe online și tradiționale, plus opțiunea de a folosi aplicații pentru sănătate mintală ca sprijin suplimentar (despre acest lucru vom vorbi într-un articol separat). 

Decizia de a accesa servicii psihologice online sau tradiționale aparține clientului. Unele persoane se simte confortabil în mediul online, altele preferă ședințele la cabinet. Până în momentul de față, datele empirice și discuțiile cu alți psihoterapeuți ne arată că există o cerere pentru astfel de practici. Și în al doilea rând, eficiența ședințelor pe Skype este similară cu cea din cabinet. Tu ce format de ședință ai prefera?

Bibliografie

Gordon, R. M., Wang, X., & Tune, J. (2018). Research on teaching, supervision and psychotherapy using video conference technology. In Psychoanalysis Online 4 (pp. 126-138). Routledge.

Sanders, J. E. (2019). Phenomenology and intersubjectivity: considerations for webcam-facilitated psychotherapy. Journal of Social Work Practice, 33(2), 173-184.

Stoll, J., Müller, J. A., & Trachsel, M. (2020). Ethical issues in online psychotherapy: A narrative review. Frontiers in psychiatry, 10, 993, https://doi.org/10.3389/fpsyt.2019.00993

Conferință Cognitrom – Metodele online și serviciile psihologice