Depresie

Suicidul – un paradox?

Teama de moarte este o puternică sursă de motivație. Comportamentele oamenilor se modifică substanțial când ne confruntăm cu riscul de ne îmbolnăvi, a ne răni sau a ajunge la deces. Pandemia prin care trecem oferă exemple numeroase de schimbări mari pe care suntem dispuși să le facem pentru a ne proteja. Cu toate acestea, nu puțini semeni de-ai noștri decid că viața lor e cazul să se încheie și aproape un milion dintre ei chiar îi pun capăt în fiecare an. Excluzând accidentele de mașină, suicidul reprezintă chiar principala cauză de deces pentru persoanele sub 30 de ani. 

Semne și semnale ale suicidului

Chiar dacă se întâmplă adesea într-un moment încărcat de impulsivitate, suicidul nu este un comportament spontan. Din contră, tentativele anterioare reprezintă cel mai bun predictor pentru decesul autoprovocat. Cercetările arată că cei care au încercat în trecut vor mai încerca, atâta vreme cât nu se schimbă nimic. Tentativele sunt precedate de gânduri cu privire la moarte și de conturarea unui plan în acest sens. Unele persoane caută activ metodele letale și instrumente în acest sens și chiar se rănesc sau își fac rău fizic (non-letal).

Este foarte important de menționat că suicidul nu este o boală în sine și nici nu e nepărat provocat de vreo boală. În același timp, există numeroase asocieri cu probleme de sănătate, mai ales cu tulburări psihice (ex. depresia). De aceea, persoanele care iau în calcul suicidul vor discuta mai frecvent despre sentimente de inadecvare, lipsă de speranță sau vid existențial. Vor gravita în jurul lipsei de soluții și se vor concentra intens pe durerea (fizică sau psihică) de nesuportat.

O mână întinsă spre ajutor

În același timp, oamenii care vor să își facă rău dau dovadă de ambivalență cu privire la această decizie. Chiar dacă încep să își doneze din lucruri sau să pună ordine în lucruri, tot vor da semne că au nevoie de ajutor. Majoritatea aduc moartea în discuții. Amestecul de sentimente va cuprinde vinovăție și rușine, dar și schimbări de dispoziție care contribuie la convingerea că ar fi o pacoste pentru ceilalți.

Ce putem face pentru a preveni suicidul

Atunci când observăm câteva din semnele de mai sus, este crucial să ne asigurăm că omul este în siguranță. Chiar dacă este dificil să întrebăm direct, studiile infirmă mitul că am da idei cuiva procedănd astfel. Din contră, o abordare fără perdea poate face o legătură mai profundă. Dacă este cazul, îndepărtarea obiectelor prin care cineva își poate face rău sau transportarea persoanei într-un loc sigur poate salva vieți – la propriu.

Dacă situația este una mai puțin critică, dar semnele sunt prezente, suportul social ajută. Deși nu facem nimic altceva, simpla ascultare a cuiva vorbind despre emoțiile și gândurile sale contribuie la starea de bine. Mai mult, se pare că împărtășirea îngrijorărilor și gândurilor despre moarte cu cei dragi scade șansele de suicid. De asemenea, păstrarea (și chiar intensificarea) contactului cu cineva după o tentativă de sinucidere ajută la redobândirea controlului. (Re)construirea rețelei sociale e descrisă drept un alt factor protector.

Apelează la un specialist

Desigur, cel mai bun loc pentru a găsi sprijin în astfel de cazuri sunt specialiștii în sănătate mintală. Dacă te gândești să îți faci rău sau cunoști pe cineva care are astfel de intenții, apelează la un psiholog sau psihiatru. Pentru situații de criză, Alianța Română de Prevenție a Suicidului are o linie apelabilă gratuit. Mai multe detalii despre activitatea lor sunt disponibile la adresa de aici.

 

Bibliografie:

 

Franklin, J., Ribeiro, J., Fox, K., Bentley, K., Kleiman, E., Huang, X., … & Nock, M. (2017). Risk Factors for Suicidal Thoughts and Behaviors: A Meta-Analysis of 50 Years of Research. Psychological Bulletin, 143(2), 187-232.

Ribeiro, J. D., Franklin, J. C., Fox, K. R., Bentley, K. H., Kleiman, E. M., Chang, B. P., & Nock, M. K. (2016). Self-injurious thoughts and behaviors as risk factors for future suicide ideation, attempts, and death: a meta-analysis of longitudinal studies. Psychological medicine, 46(2), 225-236.

Ribeiro, J. D., Huang, X., Fox, K. R., & Franklin, J. C. (2018). Depression and hopelessness as risk factors for suicide ideation, attempts and death: meta-analysis of longitudinal studies. The British Journal of Psychiatry, 212(5), 279-286.

 

Depresia este des întâlnită. Este confundată cu tristețea și soră cu anxietatea. Fiind o tulburare frecventă, cel mai probabil și tu cunoști pe cineva cu depresie. Poate este un prieten, un membru al familiei sau o cunoștință îndepărtată. Deseori suntem puși în postura în care nu știm cum să reacționăm, ce să spunem sau cum să ajutăm o persoană cu depresie care are nevoie de suportul nostru.

 

Ce este depresia ? 

 

Aceasta este  o stare  de tristețe continuă. Persoana depresivă este lipsită de energie și aceasta și-a pierdut interesul față de lucrurile care nu demult îi făceau plăcere. Frecvent apar tulburări ale somnului, lipsa concentrării, sentimente negative raportate la propria persoană și o perspectiva pesimistă asupra viitorului. Și, din nefericire, unii oameni pot recurge la sinucidere din dorința disperată de a scăpa de tot.

 

Înainte de a discuta despre ce ai de făcut, la fel de important este să știi ce nu ar trebui să faci atunci când interacționezi cu oamenii  care se confruntă cu depresia.

În primul rând, ce nu este indicat să faci ?

 

? Sub nicio formă nu sugera că persoana este nebună. Nu o stigmatiza. Nu te grăbi să pui o etichetă, să-i comunici un diagnostic. Analizează dacă ce urmează să spui are efecte negative sau utilitate. Reține că tulburările mentale sunt complexe și într-o dinamică continuă. De aceea specialistul este cel care oferă diagnosticul și tratamentul adecvat.

 

?   Nu îți ignora propriile stări negative. Atunci când te simți la rândul tău copleșit de situație, ia o pauză, încarcă-ți bateriile și ai grijă de propria stare de bine. Acesta este ajutorul indirect pe care îl putem oferi persoanei cu depresie. Atunci când tu însuți ești bine, ai răbdarea și energia să oferi sprijin emoțional. Să ai grijă de tine este o dovadă a iubirii de sine dar și o preocupare pentru un ajutor de calitate.

 

 ?  Nu ignora o tristețe profundă. Semnele la care e important să fii atent sunt: lipsa de speranță, izolarea socială, pesimismul cu privire la șansele persoanei de a se face bine. Observă dacă persoana este din ce în ce mai singuratică și a renunțat să mai caute soluții constructive, dacă vorbește despre moarte, despre cum ar vrea să scape, sau să se termine tot. Acestea sunt gânduri care pot conduce către sinucidere.

 

? Nu te frustra, nu te enerva, nu generaliza. E comun printre oamenii care petrec mult  timp alături de o persoană cu depresie să vadă depresia integrată în ființa omului odinioară vesel. E important să facem distincția între depresie și individ. Acesta are o depresie dar nu este depresiv. Separarea omului de depresia sa este o perspectivă sănătoasă care îi permite să aibă o identitate complexă în pofida tulburării prezente.

 

?  Nu lăsa persoana în cauză singură pentru o perioadă lungă de timp în casa. În acest caz este benefic ca omul aflat în depresie să aibă familia și prietenii ca grup de suport.

 

 ? Nu oferi ajutor excesiv, nesolicitat, sufocant (sau mai mult ajutor decât este nevoie).   De multe ori este o linie fină între a ajuta și a incapacita o persoană. E bine ca atunci când aceasta nu are energie să se ridice din pat, să îi speli vasele și să-i aduci ceva de mâncare dar în același timp ar fi de preferat să o înveți să fie autonomă. Faceți împreună diverse lucruri deoarece activitatea e benefică și uneori îndeplinirea unei sarcini, fie ea cât de mică, poate să îi confere sentimentul de competentă și capacitate personală.

 

? Nu recomanda tratament, suplimente naturiste sau medicamentele pe care le-a folosit altcineva. Chiar dacă intenția ta este una bună, poți face mai mult rău. Deoarece nu știi ce efect vor avea aceste pastile sau care este doza recomandată pentru simptomele omului în depresie. Dacă sugestia ta de tratament eșuează, persoana se poate adânci în depresie și totodată poate să aibă falsă impresie că nimic nu-l poate ajuta. Nu juca la loterie șansele cuiva de a se trata. Dacă îți dorești biletul câștigător, maximizează probabilitatea ca intervenția să funcționeze. Sugerează un specialist care va prescrie tratamentul personalizat pentru depresia persoanei în cauză.

Ce este bine  să faci ?

 

?  Încurajează persoana să caute ajutor de specialitate. În cazul depresie ușoare și moderate este recomandată psihoterapia. Eficacitatea terapie cognitiv-comportamentale  ca primă metodă de intervenție este demonstrată științific. Atunci când simptomele sunt severe este  esențial ca persoana să meargă la un psihiatru și la un psihoterapeut. Această combinație de terapie și medicație este dovedită științific ca fiind cea mai eficientă în cazul depresiei majore.

 

?   Fii un prieten suportiv, sună, mergi în vizită (anunțat), invită persoana în oraș, fii un bun ascultător și ai răbdare. Uneori e mai bine să ascultăm, pentru a înțelege și nu cu scopul de a răspunde. Pentru persoana în depresie chiar și faptul ca a povestit cu cineva care îi este alături, deși nu îi oferă o soluție, este util.  În concluzie, sfatul, dacă nu e solicitat, probabil nu e necesar.

 

?  Ai răbdare. Oamenii cu depresie uneori vorbesc mai lent, alteori sunt mai neatenți, deseori sunt triști și rareori au chef de viață. Dacă tu la rândul tău nu ai trecut printr-o depresie (și chiar și-așa) nu pretinde că înțelegi prin tot ce trece persoana. Ameliorarea simptomelor depresive poate fi un proces lent și anevoios de aceea nu te aștepta ca persoana să poată sau sa vrea să facă tot ceea ce îi sugerezi sau crezi tu ca ar fi bine… Încă o dată, răbdarea și compasiunea fac minuni.

 

? Mergeți împreună la o plimbare în natură, razele soarelui ajuta la sintetizarea vitaminei D iar mișcarea este un bun antidepresiv. De asemenea, e o idee bună să practicați împreună un sport. În acest fel, amândoi veți avea  o stare mai bună la final.

 

?   Informează-te despre depresie deoarece te ajuta să ai o perspectivă mai acurată despre diferitele forme ale acesteia. Odată ce ai cunoștințe, vei înțelege mai bine prin ce trece cel de lângă tine și totodată îți poți seta așteptări realiste.

 

? Atunci când apar  tentative de sinucidere sau ai aflat că persoana are un plan clar, acționează. Asigură-te că nu are modalități facile prin care să-și ia viața și cere ajutorul apropiaților pentru monitorizarea individului. Dar mai ales ia legătura cu un psihiatru/suna la urgențe/ sfătuiește persoana să sune la numerele antisuicid unde poate vorbi cu un psihoterapeut. Convinge-l să se interneze voluntar.

 

Este normal să nu știi exact cum să reacționezi în situațiile de tipul acesta. Pentru persoana respectivă e important pană și faptul că are cui să spună acest lucru apăsător. Atunci când auzi aceste lucruri și ești copleșit, poți să-ți exprimi sentimentele față de persoana aflată în suferință, să-i arăți că este o persoana importantă pentru tine și că ești acolo pentru ea atunci când are nevoie . De asemenea, poți să îi mulțumești persoanei că ți-a spus despre ceea ce gândește în legătură cu sinuciderea. Acest lucru denotă că te consideră un prieten apropiat în care are încredere să își destăinuie cele mai ascunse gânduri.

În concluzie

 

Fie ca ti-ai dat seama sau nu, ai interacționat cu o persoană depresivă. Poate pentru tine părea doar tristă și abătută dar în interiorul ființei sale ducea lupte nesfârșit de lungi și chinuitoare cu depresia. Această tulburare are forme multiple şi se manifestă diferit pentru fiecare om. Cu toate acestea, o persoană poate să aibă depresie funcţională. De exemplu, omul pare obosit, îngrijorat și puțin trist dar ceea ce nu observăm sunt eforturile nesfârșite de a face față vieții de zi cu zi.

 

De multe ori nu știm tot despre ceea ce simte cel de lângă noi dar cu siguranță o să ajute  sa reacționam cu grijă și compasiune. În plus, cel mai bun ajutor pe care-l putem oferi este să sugerăm persoanei depresive să apeleze la ajutor de specialitate  (terapie cognitiv-comportamentală). Eficienţa acestei terapii este demonstrată ştiinţific iar persoană aflată în depresie va beneficia de o recuperare mai rapidă şi totodată vă învăţa cum să prevină reapariţia tulburării.

 

Psihoterapia tratează cauzele, nu doar simptomele.

Bibliografie:

 

   O’Horo, J. C. (2018). Supporting Someone With Depression. Elsevier.

 

   Langlands, R. L., Jorm, A. F., Kelly, C. M., & Kitchener, B. A. (2008). First aid for depression: a Delphi consensus study with consumers, carers and clinicians. Journal of Affective Disorders, 105(1-3), 157-165. https://doi.org/10.1016/j.jad.2007.05.004