Despre emoții: din exterior spre interior
Fiecare dintre noi trece prin diferite emoții…zilnic. De intensitate diferită. Fie suntem bucuroși pentru o reușită, fie ne este frică de întuneric sau suntem dezgustați de…broccoli. Dar ce este această emoție de tristețe pe care o resimțim atunci când avem un eșec, spre exemplu?
În exterior…
Nu e mai mult decât o tendință pe care o avem atunci când ne confruntăm cu o oportunitate sau cu o provocare și care ne predispune spre acțiune. De pildă, când văd un șarpe, am o reacție de frică. Aceasta mă determină să urlu, să fug cât mă țin picioarele. Pentru a simți emoția de frică e necesar să consider șarpele ca fiind periculos, să gândesc că voi fi atacată de acesta. Prin urmare, vor apărea și alte modificări precum: transpirații, palpitații, dureri în piept, etc. Totodată, expresia facială va fi în concordanță cu emoția de frică. Pe de altă parte, dacă nu dau o importanță prea mare șerpilor, nu îmi va fi frică de ei.
Și mai concret: noi trăim emoții doar în legătură cu situații pe care le considerăm că fiind relevante pentru noi. Iar dacă aceste situații le interpretăm pozitiv, vom avea emoții pozitive. În schimb, dacă situațiile sunt judecate ca fiind negative, vom trăi emoții negative.
În interior…
Suntem adesea obișnuiți să credem că un anumit eveniment extern este motivul pentru care o emoție apare (fie ea pozitivă, fie ea negativă). Lazarus (1991) spune că, de fapt, felul în care noi interpretăm o anumită situație e important. Un anumit gând mediază impactul pe care acesta îl are asupra noastră. Ca și în exemplul de mai sus cu șarpele: dacă eu îl voi considera ca fiind periculos, cel mai probabil emoția pe care o voi resimți, este cea de frică. Dacă voi gândi că este un șarpe care nu reprezintă un pericol pentru mine (pentru că eu pot fugi, spre exemplu), atunci cel mai probabil e că nu voi mai resimți frica, decât la un nivel redus.
Astfel, apare o oportunitate, o provocare. Se declanșează o emoție, a cărei natură depinde de felul în care am interpretat acea situație (ca fiind periculoasă sau plăcută). Această evaluare determină schimbări ale comportamentului. Mai apar modificări la nivelul experienței subiective (mă simt groaznic când prezint în fața unui public, de exemplu). La nivel fiziologic (palpitațiile despre care vă ziceam mai sus) suntem pregătiți înspre anumite acțiuni, comportamente (Ekman, 1992).
Când emoțiile pe care le avem sunt prea intense, ne împiedică funcționarea. Când nu se potrivesc cu situația prin care trecem, de cele mai multe ori ar fi bine să încercăm să ne autoreglăm emoțional. Cu alte cuvinte, să alegem ce emoții să trăim, când să le avem, cum să le trăim. Să alegem cum să le exprimăm pentru a ne servi mai bine, alocând resursele asupra scopurilor noastre.
Vizați experiențe, nu obiecte
Experiențele – obiective dezirabile
Cu toate că este o simplă convenție folosită pentru a măsura timpul, schimbarea anului înseamnă mai mult decât atât. Finalul unui an și începutul altuia reprezintă o perioadă de bilanț și alcătuirea de noi planuri. Dincolo de modificarea unei cifre atunci când notăm data, în ianuarie facem noi planuri, adaptăm altele vechi și trasăm obiective. Tranziția la 2021 aduce, în plus, o nouă speranță. Dacă 2020 ne-a arătat multora dintre noi ce înseamnă imprevizibilul și incertitudinea, vedem noul an ca pe o șansă. Poate e aceea de a reveni la normal. Poate că e ocazia să schimbăm ceva în comportamentul nostru, în stilul de viață sau modul în care gestionăm conflictele. Indiferent despre ce e vorba, noul an presupune planuri, obiective, dorințe și așteptări, adică noi speranțe. Cu cât le creionăm într-o manieră mai concretă, cu atât mai mari sunt șansele să fie atinse și transformate în experiențe dorite.
Indiferent cât de motivați sau bine intenționați am fi la început de an, puterile și resursele noastre sunt limitate. Uneori este vorba de timp, alteori de aspectele financiare, ori despre distanță. De aceea, ar fi de dorit să începem lista cu obiective sau rezoluțiile de anul nou cu stabilirea priorităților. Dar care sunt acele planuri care merită îndeplinite? Către ce ținte ar fi cel mai înțelept să ne îndreptăm? Ei bine, dacă dorim să atingem o stare de bine durabilă, atunci recomandarea ar fi să țintim experiențe, nu obiecte. Dincolo de clișee, se cunoaște faptul că lucrurile importante în viață nu pot fi cumpărate, ci sunt dobândite prin experiențe.
Totul este relativ, dar experiențele sunt câștiguri certe
Așa cum au evidențiat cercetările, starea noastră de bine după achiziționarea unui nou obiect depinde de o serie de factori. În principal este vorba de valoarea relativă a bunurilor achiziționate, de percepția noastră. Să presupunem că ar fi vorba despre un gadget nou. Așa cum era de așteptat, ne bucurăm mai tare dacă este un model mai recent. La fel se întâmplă dacă și-l permit mai puțini dintre cunoscuții noștri sau dacă ni-l doream de mult timp. Totuși, se pare că starea de bine se evaporă dacă aflăm că exista model și mai nou la preț similar. Iar dacă un rival sau o cunoștință a profitat de oferta mai bună, tindem să fim chiar nemulțumiți de achiziție. E mai probabil să ne gândim la oportunitatea ratată decât la obiectul perfect funcțional pe care îl deținem. Vedem ce am pierdut, nu ce am obținut.
În schimb, se pare că o experiență ne aduce aceeași satisfacție, indiferent cum s-ar compara cu cele ale altora. De pildă, o ieșire în oraș alături de cei dragi ar rămâne fel de semnificativă, indiferent de condițiile „îndurate”. În această situație, avem tendința de a ne concentra pe timpul petrecut împreună și pe unicitatea momentelor. Nu prea facem comparații, deoarece experiențele sunt mai degrabă personale. Ne bucurăm de trăirile noastre, în condițiile noastre, fără să ne deranjeze oportunitățile mai avantajoase ale altora. Ieșirea a avut loc în momentul în care am putea-o compara cu ale altora, emoțiile pozitive fiind deja trăite. În cazul achiziției unui telefon, bucuria este eșalonată în timp, astfel că rămânem cu impresia de a fi pierdut ceva.
Experiențele nu expiră, ci devin clasice
Un alt avantaj major al experiențelor față de obiecte ține de efectul timpului. Indiferent cât de bun ar fi gadgetul achiziționat inițial, el se va deteriora pe măsură ce trece vremea. Ba mai mult, șansele să ne nemulțumească vor crește pe măsură ce noi aparate superioare vor fi dezvoltate. Dacă deteriorarea nu va fi foarte evidentă în cazul unor lucruri mai rezistente, e posibil să se instaleze uzura morală. Cu alte cuvinte, obiectele perfect funcționale ni se vor părea demodate sau de proastă calitate, comparativ cu cele noi. În schimb, experiențele noastre vor deveni mai prețioase pe măsură ce trec anii. Inclusiv întâmplările mai neplăcute au potențialul de a se transforma în amintiri amuzante sau povestioare de spus la o bere.
Mai mult sau mai de calitate?
Desigur, nu toate experiențele sunt la fel. În funcție de gradul de noutate, de anturaj sau de locul în care ne aflăm, acestea pot deveni mai memorabile. Nu deținem controlul vizavi de toate aceste aspecte, dar cercetările sugerează două detalii de care să ținem cont dacă putem. În primul rând, e clar că resursele majorității dintre noi sunt limitate. Uneori va fi nevoie să luăm decizii între diverse alternative tocmai pentru a profita maximal de acestea. Cum alegem între o experiență (ex. vacanță) mai lungă și una mai intensă, cu mai multe elemente deosebite? Se pare că durata efectivă a experienței este mai puțin importantă decât punctul ei culminant. O vacanță de două săptămâni cu mers zilnic la plajă va fi eclipsată de una cu câteva zile mai scurtă, dar asezonată cu sesiuni de rafting, parașutism ori înot în tandem cu delfinii. Al doilea detaliu relevant ar fi să păstrăm părțile memorabile către final. Dacă părțile spectaculoase ale experienței vin la început, s-ar putea ca restul să nu mai pară la fel de interesant. În schimb, un final memorabil ar însemna că aceste părți e mai probabil să ne rămână în amintire.
Experiențe de pandemie – timp de calitate cu ceilalți
Experiențele sunt binevenite aproape oricând, cu atât mai mult în 2021, anul în care ne punem speranțele revenirii la…normal. Totuși, recomandarea ar fi să planificăm experiențe care să țină cont și de recomandările autorităților privind situația sanitară. Dincolo de aceste bariere, ne așteptăm ca multe dintre activitățile obișnuite anii trecuți să pară acum ceva dezirabil. Să încercăm să folosim acest context în avantajul nostru, transformând dorințele de normalitate în motivație. Dacă nu ne putem întâlni cu prietenii, poate o sesiune de jocuri online sună bine. Dacă nu putem călători efectiv, poate niște vizite pe Google Maps ne-ar face bine documentați pentru city break-urile următoare. Dacă nu putem avea exact experiența dorită, poate găsim alternative sau construim una nouă de care să profităm. E un context dificil pentru toți, așa că va deveni cu adevărat memorabil dacă îi ajutăm pe cei dragi să treacă mai ușor prin aceste experiențe.
Atunci când e vorba de experiențe și noi încercări, poate să fie dificil să ne facem curaj să pornim. Este normal ca începuturile să fie mai dificile, chiar dacă nu avem obiective prea îndrăznețe. Totuși, e bine să ne reamintim că oamenii tind să regrete mai degrabă oportunitățile ratate sau inacțiunea decât eșecurile suferite. De aceea, vă îndemnăm să porniți 2021 cu obiective cât de concrete, pe care să le transformați în acțiuni. Vă îndemnăm să puneți în centru experiențe, nu obiecte. Poate că nu veți atinge destinația visată, dar e foarte probabil ca această călătorie să devină memorabilă. Până la urmă, e vorba despre un nou capitol din povestea vieții noastre, care se scrie pe baza experiențelor, nu a obiectelor acumulate.