PERMA – ce te face să te simți bine?
PERMA este acronimul în limba engleză al unui model teoretic descriptiv al stării de bine. A fost dezvoltat de Martin Seligman, un pionier al psihologiei pozitive. Potrivit modelului, există 5 componente care duc la bunăstare psihologică și o viață înfloritoare.
Modelul stării de bine PERMA
Ce crezi că te face fericit? – modelul PERMA
Te ajutăm puțin și îți oferim un model după care să te ghidezi: modelul PERMA. Alocă o jumătate de oră de analiză profundă a acestor aspecte. Urmărește cele 5 domenii ale vieții care duc la o stare psihologică de bine.
- P vine de la positive emotion sau emoții pozitive, probabil cea mai evidentă componentă conectată la fericire. Ea se referă la emoții precum bucurie, recunoștință, iertare, speranță , optimism și savurarea clipei. Mai mult decât atât, se referă la o viziune pozitivă asupra vieții și la căutarea inspirației în viața cotidiană.
- E vine de la engagement sau angajamentul în activitățile care ne fac plăcere. Angajarea, sau implicarea deplină în activitățile pe care le facem, ne ajută să învățăm și să ne dezvoltăm frumos. Ideal ar fi să găsim acele activități care ne absorb complet și ne fac să uităm de noi. Astfel, putem creea starea de flux despre care am vorbit într-un alt articol.
- R vine de la relationships sau relațiile și conexiunile pe care le avem cu ceilalți. Fie partener de viață, copii, rude, prieteni, fie șeful de la serviciu și colegii de lucru. Relațiile sănătoase cu persoanele apropiate ne fac să ne simțim iubiți și sprijiniți în momentele grele. În plus, ajută la sănătatea fizică, prelungindu-ne viața cu câțiva ani. Atenție însă, calitatea lor contează, nu cantitatea.
- M înseamnă meaning sau sensul în viață. Găsirea scopului vieții noastre este un element crucial al bunăstării. Înțelegând pentru ce trăim, ne face mai dornici să ne atingem scopurile și să facem față greutăților. Și nu oricum, ci cu tot entuziasmul și energia pe care le avem. În plus, putem reflecta la locul nostru pe acest pământ și la faptul că există ceva mai mare ca noi. Așa ne putem bucura de ceea ce ne oferă viața aici și acum.
- A vine de la accomplishments sau succes. Acele momente când ne-am atins obiectivele și suntem învingători. Și nu ne referim la cucerit lumea sau a fi miliardar. Ci la obiective realiste, mici sau mari, precum a citi o carte într-o săptămână, a construi o căsuță în copac sau obiectivul de a fi mai atent când povestești cu prietena ta. Având aceste succese, vom deveni mai motivați și mândri că ne construim viața pe care ne-o dorim.
De ce să reflectezi la toate acestea?
Cercetările spun că persoanele cu o stare de bine ridicată:
– sunt mai sănătoase fizic și trăiesc mai mult;
– au o performanță bună la lucru;
– au resurse psihologice diverse pentru a face față stresului.
„Cărămizile” stării de bine!
Cele 5 componente descrise în modelul PERMA mai sunt numite și cărămizile ce alcătuiesc bunăstarea unei persoane, însă fiecare persoană își construiește viața așa cum vrea. Unele componente pot fi mai importante ca altele, iar efortul depus în optimizarea lor variază în funcție de importanța acordată.
În concluzie, starea de bine va duce la o viață înfloritoare. Conform modelului, acest lucru înseamnă următoarele 5 aspecte:
– că ar fi de dorit să ai o viziune optimistă despre viață;
– să ai grijă de relațiile cu oamenii apropiați;
– implicarea cât mai frecventă în activitățile care îți fac plăcere;
– să îți atingi obiectivele propuse;
– și să îți găsești sensul în viață.
Ușor de zis, poate mai greu de făcut.
Nu îți face griji, Psi8imal nu te lasă la greu, așa că vom continua să te informăm și să te inspirăm pentru o viață mai bună.
Bibliografie:
Seligman, M. E. (2011). Flourish: a visionary new understanding of happiness and well-being. Simon and Schuster
Butler, J., & Kern, M. L. (2016). The PERMA-Profiler: A brief multidimensional measure of flourishing. International Journal of Wellbeing, 6(3).
Ce este psihologia pozitivă?
Cum s-a ajuns la psihologia pozitivă?
Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, nu exista psihologia pozitivă ca arie separată a acestui domeniu. Mai mult decât atât, psihologia avea 3 mari obiective:
- să vindece tulburările mintale;
- își propunea să facă viețile oamenilor mai împlinite (psihologia pozitivă);
- voia să identifice și să dezvolte talentul.
Ei bine, din câteva motive obiective (pe care nu le menționăm aici), psihologia a ajuns să fie despre vindecarea bolilor mintale și cam atât. Nimeni nu neagă necesitatea și importanța acestui efort. Însă există multe alte lucruri care merită cercetate și care ajută indivizii să aibă viața pe care și-o doresc.
Pionierul psihologiei pozitive, Martin Seligman, a afirmat că este timpul să ne concentrăm eforturile pentru a construi ceea ce este bun în oameni și a-i ajută să aibă parte, în viața lor, de cât mai multe experiențe pozitive și pline de sens.
Psihologia nu înseamnă doar boli mintale, rezolvarea traumelor, emoții negative, vulnerabilități, stres sau probleme existențiale. Nu. Nu doat atât. Înseamnă și dezvoltarea de abilități, emoții pozitive, puncte tari, pasiuni, joacă, fericire, creștere. Cu alte cuvinte, balanța psihologiei se înclină înspre pozitiv.
Definiție și componente
Există 3 teme principale abordate/studiate în psihologia pozitivă:
- trăirile pozitive (unde vorbim despre emoțiile pozitive, satisfacția cu viața și despre stare de flux/flow),
- virtuțile și punctele forte ale individului,
- comunitățile și instituțiile care utilizează psihologia pozitivă.
Acestea fiind știute, cercetătorii încearcă să dezvolte intervenții care să ajute oamenii să:
- își construiască resurse psihologice,
- aibă o viață împlinită, experiențe pozitive,
- beneficieze de o stare de bine ridicată
- își găsească un sens în viață
Intervenții utile: scrisoarea de recunoștință, cea mai bună versiunea a ta (video), numărarea lucrurilor bune, identificarea punctelor forte, evaluarea calității vieții, realizarea de acte altruiste, scriere creativă, etc.
Ce ar mai fi de zis?
În domeniul psihologiei pozitive se abordează teme precum bunăstare psihologică, teorii ale fericirii, emoții pozitive, puncte forte, viața bună, sens în viață, flow, relații interpersonale, motivație și performanță, educație pozitivă, practici parentale pozitive, dezvoltare personală și împlinirea potențialului. Acestea vor fi prezentate pe larg în articolele ulterioare. Rămâneți pe fir!
Seligman, M. E. (2004). Authentic happiness: Using the new positive psychology to realize your potential for lasting fulfillment. Simon and Schuster.
Seligman, M. E., & Csikszentmihalyi, M. (2014). Positive psychology: An introduction. In Flow and the foundations of positive psychology (pp. 279-298). Springer, Dordrecht.
Efectul Barnum
Ce este efectul Barnum?
Unii oameni cred în veridicitatea afirmațiilor vrăjitoarelor care citesc în palmă. Alții, în astrologii care prezic parcursul unei zile. Nu în ultimul rând, în cititul în aură și în unele teste pseudo-științifice de personalitate. Acest lucru se datorează efectului Barnum sau Forer. Conceptul explică de ce oamenii interpretează astfel de afirmații ca fiind ,,exact” ca în realitate.
Efectul Barnum (cunoscut și sub numele de – Efectul Forer) reprezintă o distorsiune a gândirii. Astfel, descrierile generale și vagi ale personalității unui individ sunt interpretate ca fiind acurate și unice lui.
Exemplu efectul Barnum
„Ascunzi un mare potențial care încă nu a fost folosit în beneficiul tău. Deși uneori te îndoiești de propriile abilități, în momentele cruciale știi să te pui în valoare. Totodată, ești mândru de independența gândirii tale și de argumentele tale bune. De regulă, ești sociabil și interesant pentru oameni, dar câteodată preferi să te retragi și să îți reîncarci bateriile. Principalele obiective sunt să ai dragoste și siguranță în viața ta.”
Dacă această descriere li s-ar prezenta oamenilor după ce au dat un test de personalitate oarecare, majoritatea ar răspunde că îi descrie foarte bine. Bertram Forer a fost un psiholog care a realizat un astfel de experiment cu studenții săi pentru a demonstra existența acestui efect.
De ce funcționează efectul Barnum?
În primul rând, descrierile prezintă informații general valabile și vagi, nespecifice (ele mai sunt numite și afirmații Barnum). Analizând exemplul de mai sus, vedem că este firesc ca oamenii să aibă momente de îndoială în viață lor. Iar în momentele importante, depun efort să se prezinte într-o lumină favorabilă. Mai apoi, majoritatea oamenilor au momente când sunt sociabili, dar și unele când au nevoie de liniște. Nu în ultimul rând, dragostea și siguranța sunt recunoscute ca fiind nevoi fundamentale ale omului. Ca atare, orice om și le dorește.
Individul caută o legătură între el și descrierea primită. O găsește pentru că își dorește să o găsească și vrea ca acele lucruri pozitive despre el să fie adevărate. Persoanele care tind să caute aprobare socială, care caută activ descrieri ale personalităților lor sau care au un nivel de credulitate ridicat, sunt cele mai influențate de acest efect
La ce să fiu atent?
De regulă, sunt oferite aspectele pozitive ale individului sau idealurile la care vrea să ajungă. Adesea, cele mai comune, precum: succes, iubire, o viață fericită. Aspectele negative sunt acceptate într-o măsură mai mică, nu însă și dacă provin de la o sursă evaluată drept competentă.
Mai apoi, dacă aceste informații provin de la o persoană cu autoritate sau de la o sursă credibilă, șansa ca individul să îi acorde o mai mare credibilitate este ridicată. Dacă serviciul mai este și plătit (vezi cazul vrăjitoarelor), el va accepta mult mai ușor interpretările primite, pentru a justifica suma investită.
Efectul Barnum este exploatat de mulți magicieni, astrologi, mentaliști, ghicitori. Ei folosesc susceptibilitatea clienților la genul aceasta de informați. O altă tehnică respectabilă în aceste domenii este ,,cold reading-ul”. Aceasta pretinde că poate descrie o persoană (și mai mult de atât!) din câteva priviri.
În consecință…
În concluzie, efectul Barnum ne atrage atenția să nu considerăm adevărat tot ceea ce ni se prezintă despre noi. Cel mai indicat este să fim critici și să cerem dovezile care susțin afirmațiile făcute. Horoscopul poate fi amuzant, dar nu reprezintă un instrument valid care să ne ofere informații prețioase despre sinele nostru.
P.S. Numele de Barnum a fost al unui circar și antreprenor care pretindea că la circul său există ,,câte ceva special pentru fiecare”, iar Forer este numele psihologului care a cercetat efectul.
Dickson, D. H., & Kelly, I. W. (1985). The ‘Barnum Effect’in personality assessment: A review of the literature. Psychological Reports, 57(2), 367-382.
George, S. V., & Sylaja, H. (2018). The effect of barnum statements and moon sign predictions in subjective validation. International Journal of Research in Social Sciences, 8(4), 522-527.
Managementul timpului
Ţi se pare că minutele se scurg prea repede din clepsidră. În tot acest timp nu ai reuşit să faci ceea ce ți-ai propus. A mai trecut o zi și încă o zi și deja e o saptămână în care nu ai fost productiv.
Nu lăsa săptămânile să se transforme în luni, iar lunile în ani. Ai vrea dar nu știi cum să faci o schimbare? Noi avem soluția.
Se numește managementul timpului. Îți va permite să folosești la maximum cea mai prețioasă resursă: timpul.
Cum ne organizăm?
Timpul este extrem de important. Este și ireversibil, de asemenea. Prin urmare, ar fi înțelept să-l folosim frumos și productiv. Dacă te-a preocupat ideea de libertate, iată unul dintre răspunsuri: managementul timpului. Îți conferă libertatea de a face ceea ce îți dorești, fără a te lăsa purtat de circumstanțe. Cu organizare și disciplină vei reuși să-ți controlezi timpul și să câștigi libertatea de a face ce vrei cu viața ta.
- În cazul în care ai nevoie de structură, agenda, unde să-ți organizezi activitățile pe zile, este foarte utilă.
- Sarcinile pe care le ai de realizat scrie-le la trecut. Astfel, mintea ta le percepe ca acțiuni deja finalizate. De exemplu: la 8.00 am fost la curs, la 10 am alergat. Ideea este susţinută de Grant Gardone.
- Un al truc este planificarea activităţilor dificile. Este recomandat ca acestea să fie primele pe ordinea de zi. Așa o să fii odihnit şi e mai puţin probabil să le amâni până în stadiul când acestea devin o urgenţă.
- Este recomandat ca agenda să o realizezi seara pentru a doua zi deoarece ai ocazia să preconizezi ce obstacole vei întâmpina ziua următoare.
Tehnica POMODORO pentru managementul timpului
Atunci când ai dificultăți în a rămâne concentrat în sarcină sau faci multitasking, tehnica Pomodoro te poate ajuta. Aceasta presupune să lucrezi 25 minute neîntrerupt la o sarcină și să iei 5 minute pauză. După 4 intervale de cate 25 minute, ia o pauză mai lungă de 15-30 minute. Te-ai putea folosi de un cronometru pentru monitorizarea timpului. Având în vedere ca putem fi ușor distrași de telefon sau stimulii exteriori este esențial să controlăm mediul în care lucram. De exemplu punem telefonul pe silențios și îl tinem mai departe de noi.
Matricea Eisenhower pentru managementul timpului
Cu toate că faci multe și ai reușit să îți utilizezi timpul eficient, încă există o întrebare. Faci ceea ce e cu adevărat important la momentul potrivit? Avem o soluție: matricea Eisenhower pentru managementul timpului. Această matrice a prioritizării se bazează pe 4 categorii simple:
- Activități urgente și importante – Aici incluzi activitățile pe care le faci chiar acum și de care depinde viitorul tău;
- Activități importante dar neurgente. Aici poţi include activități de dezvoltare personală, activități fizice și sociale care îţi cresc calitatea vieții. În această categorie este necesară planificarea obiectivelor pentru a nu deveni urgente;
- Activități urgente dar neimportante. În această categorie poți sa delegi activitățile unor persoane de încredere, nefiind activități importante şi pe care le poți verifica ulterior;
- Activități neimportante și deloc urgente. Aici poți include activități care îti ocupă inutil timpul și nu au impact asupra vieții tale personale şi profesionale (a da scroll, fără un scop, pe Facebook).
Avantaje managementul timpului
Avantajele aduse de managementului timpului sunt:
- o estimare mai bună asupra timpului necesar pentru o sarcină;
- mai mult timp dedicat sarcinilor cu o prioritate mare;
- abilitate mai bună de a-ți ajusta planurile pentru a progresa.
De asemenea, studiile arată că organizarea timpului a fost asociată cu ideea de scop în viață precum și cu creșterea stimei de sine.
În concluzie, un management bun al timpului îți oferă organizare. De asemenea, contribuie semnificativ la atingerea scopurilor tale care, treptat, vor construi viaţa de succes pe care ţi-o doreşti.
- Brigitte J.C. Claessens, Wendelien van Eerde, Christel G. Rutte, Robert A. Roe, (2007) “A review of the time management literature”, Personnel Review, Vol. 36 Issue: 2, pp.255-276
- Grant Gardone (2011) “The 10x Rule” The only difference between success and failure
Mindful sau Mind full?
De câte ori ți-ai spus că te-ai săturat de atâtea gânduri? Sau de atât de multă oboseală și stres? Tot ceea ce ai vrea este să nu te mai gândești la nimic. Asta înseamnă să fii mindful.
Viața cotidiană ne pune la încercare zi de zi. Diverse responsabilități parcă ne absorb toată energia. La sfârșitul zilei ajungem să ne simțim obosiți ca și cum „am dat la sapă”. În momentele acelea, tot ce ne dorim este să ne relaxăm. Cum putem face asta? Dacă ajungem să ne conectăm mai bine cu noi înșine, cu simțurile noastre. Mindfulness-ul ne ajută în acest sens.
Ce este MINDFULNESS?
Termenul „mindfulness” este o traducere în engleză a cuvântului „sati”, din limba pali. Aceasta a fost limba oficială a „psihologiei” budiste în urma cu 2500 de ani. Mindfulness-ul este ceea ce stătea la baza învățării acestei tradiții.
Într-un limbaj mai apropiat zilelor noastre, prin mindfulness (sau a fi mindful) înțelegem 3 cuvinte cheie: conștientizare, atenție, acceptare. Cu alte cuvinte, mindfulness înseamnă a fi conștient de experiențele din momentul prezent (gândurile, emoțiile și senzațiile corporale). De asemenea, înseamnă a le accepta. Fără judecăți sau critică, neconsiderându-le bune sau rele. Prezența unui element al mindfulness-ului nu include, în mod automat, prezența celorlalte. De exemplu, conștientizarea poate fi prezentă fără acceptare. De pildă – unei persoane îi este rușine pentru că este renegată; conștientizează, dar nu acceptă; în același timp, acceptarea poate exista fără conștientizare. În cazul în care o persoană o iartă pe o alta din start. Fără să afle detalii despre o anumită întâmplare. Toate aceste elemente ale mindfulness-ului trebuie să fie activate simultan. Doar așa putem ajunge la starea completă mindful.
Atunci când atingem această stare, gândurile pe care le avem sunt îndreptate asupra prezentului. Nu retrăim gânduri, emoții, senzații din trecut și nici nu ne imaginăm viitorul. Exact ca atunci când eram copii și eram implicați întru totul în ceea ce făceam. Eram foarte concentrați pe momentul prezent. Nu ne gândeam la trecut sau viitor.
De ce să fii MINDFUL?
În primul rând, în mindfulness, conștientizarea este caracterizată de claritatea și vitalitatea experiențelor curente și a funcționării. Astfel, putem vedea importanța acestei stări. Ne ajută să ne dezangajăm din gândurile automate, obiceiurile sau comportamentele dezadaptative. Acest lucru poate juca un rol important în promovarea autoreglării comportamentelor. Mai mult, datorită clarității și vitalității, mindfulness-ul contribuie într-un mod direct la starea noastră de bine (well-being). Și, de asemenea, la sentimentul de fericire.
Studiile din psihologie au demonstrat că intrarea în starea mindful ajută la reducerea stresului. Remmers & co. (2016) susțin faptul că mindfulness-ul ne ajută să învățăm să ne autoreglăm (controlăm) emoțiile. Asta ne poate aduce o stare mai bună și dezvoltă abilitatea de a face față stresului.
Ce se întâmplă mai exact în organismul nostru?
- se îmbunătățește sistemul imunitar;
- scade presiunea arterială;
- crește nivelul de conștientizare, atenție;
- putem gândi mult mai limpede;
- scade nivelul de anxietate etc.
Pe lângă acestea, avem parte de o experiență în care ajungem să fim calmi. În același timp, simțim că suntem conectați cu noi înșine.
Problemele de sănătate ameliorate dacă suntem mindful
Prin practica mindfulness-ului ne îmbunătățim abilitatea de a face față unei boli. Cele mai studiate grupuri au fost cele în care participanții erau diagnosticați cu cancer. Dar, în același timp, și cu alte tipuri de boli aflate în stadiu terminal. Mindfulness-ul nu vindecă boala, dar ajută în a face managementul simptomelor și a stării generale:
- reduce stresul;
- reduce oboseala;
- sporește spiritualitatea;
- sporește răspunsul non reactiv la întreaga experiență.
Un alt beneficiu major este acela că ameliorează simptomele depresive. Oferă instrumentele necesare care ne ajută să ieșim din cercul vicios al emoțiilor negative. Le observăm, le identificăm și să le acceptăm, în loc să ne luptăm cu ele. Acest proces ne permite să ne îmbunătățim abilitatea de reglare emoțională. Prin urmare, ajungem la un mai bun management al simptomelor depresive.
În concluzie…
Dacă privim în ansamblu, mindfulness-ul este un instrument care ne ajută să ne îmbunătățim sănătatea. Devenim mai conștienți de noi, de organismul nostru. Suntem mai interesați să ne facem controale mai des, să fim activi (din punct de vedere fizic). În același timp, renunțăm mai ușor la nicotină sau alcool. Prin urmare, toate acestea au ca rezultat un index de masă corporală foarte bun: suntem mai sănătoși.
Există multe beneficii și argumente pro practicării mindfulness și, în continuare, se descoperă tot mai multe. Așadar, având atât de multe efecte pozitive, motivele pentru care să nu practicăm mindfulness încep să dispară.
Echipa Psi8imal este pregătită să te învețe cum să fii mindful.
Bibliografie:
Boyle, C.C. & co. (2017): Improvements in emotion regulation following mindfulness meditation: Effects on depressive symptoms and perceived stress in younger breast cancer survivors, Journal of Consulting and Clinical Psychology
Brown, K.W. & Ryan, M.R. (2003): The benefits of being present: mindfulness and its role in psychological well being, Journal of Personality and Social Psychology, Vol. 84 (4), pg. 822-848
Germer, C. (2004): What is mindfulness? Insight Journal
Remmers, C. & co. (2016). Why being mindful may have more benefits than you realize: Mindfulness improves both explicit and implicit mood regulation, Mindfulness 7
„Uiți de tine” când lucrezi? – Poate ești în stare de flux (flow)
Ce este starea de flux (flow)?
Starea de flux a conștiinței reprezintă implicarea totală într-o activitate. Metode de evaluare au arătat că oamenii uită de sine, de timp, de oboseală când fac ceva din plăcere. Astfel, starea de flux are legătură cu motivația, emoțiile pozitive și performanța. De aceea persoanele care trec frecvent prin această stare au o viață mai împlinită.
Cum funcționează?
Cercetătorul Mihaly Csikzentmihalyi a explicat de ce unii oameni realizează activități ce presupun efort, timp, riscuri, chiar dacă de cele mai multe ori acestea sunt fără avantaje directe. În urma studiilor sale, aceasta a descoperit că acei oameni ajungeau într-o stare specifică numită flux (în engleză – flow).
Important de menționat este faptul că starea de flux este o stare subiectivă. În primul rând, ea apare în timpul implicării într-o activitate motivată intrinsec. Cum știu că sunt în stare de flux?
- Mă concentrez pe ceea ce fac aici și acum;
- Nu mă gândesc prea mult la ce am de făcut;
- Uit că eu fac acea activitate;
- Controlez complet ceea ce fac;
- Mi se pare că timpul trece mai repede);
- Pura plăcere că fac ceea ce îmi place.
Cum ajungem în starea de flux?
Pentru a ajunge la această experiență, ar trebui să fie îndeplinite câteva cerințe:
- Provocările activității să fie pe măsura abilităților individului;
- Scopurile imediate ale activității să fie definite clar;
- Să existe feedback imediat și constant legat de ceea ce fac și cum progresez.
Echilibru între abilități și cerințele activității
Modelul în cadrane al stării de flux explică foarte simplu echilibrul dintre abilități și cerințele activității. Așadar, pentru activitățile importante, starea de flux este atinsă atunci când nivelul abilităților se potrivește cu cel al provocărilor sarcinii.
Practicarea unor activități precum:
- activităților sportive
- activitățile artistice (cântat, pictat, desenat, sculptat)
- jocurile pe calculator
- board games
- condusul unei mașini
- o discuție/carte interesantă
- construirea unui mecanism fizic
- catalogarea minereurilor dintr-o anumita zonă
au potențialul de a facilita starea de flux. Dar uitatul la televizor sau curățenia prin casă nu facilitează apariția fluxului, deoarece ori nu cer foarte mult efort sau riscuri, ori nivelul abilităților este prea ridicat. Sau pur și simplu nu există un interes real pentru activitate.
Apriția stării de flux – exemplu
Atenția este principalul factor care determină apariția stării de flux. Concentrarea atenției exclusiv pe activitatea din prezent este primul pas spre experiențierea fluxul. Vom ilustra acest lucru printr-un exemplu din domeniul creativ: un sculptor.
Sculptorul are abilitățile necesare sculptatului și iubește să facă acest lucru în fiecare zi. Astfel, a decis că vrea să sculpteze o pasăre cu penaj complex, deși a auzit că este foarte greu de realizat. El se simte provocat. Când începe să creeze, el își concentrează atenția asupra lutului și asupra a ceea ce trebuie să modeleze. Mai mult, el primește feedback imediat asupra procesului. Vede dacă aripa păsării arată ideal sau trebuie să o refacă. În plus, nu se gândește dacă oamenii vor admira piesa.
Marea majoritate a oamenilor care au intrat în stare de flux…
Oamenii care au trăit stare de flux caută să o retrăiască și încearcă să își antreneze această abilitate. Ei realizează următoarele lucruri:
- Încearcă să identifice acele activități pe care le practică doar cu acel scop. Vezi exemplul de mai sus: sculptorul sculptează pentru că îi place activitatea în sine, nu pentru bani/faimă/recunoaștere/etc);
- Își evaluează constant nivelul abilităților pentru o activitate și provocările/ obstacolele presupuse de această – pentru a găsi echilibrul necesar;
- Atât nivelul abilităților cât și cel al provocărilor este ridicat, iar activitatea este una importantă;
- Caută să își structureze mediul astfel încât să primească feedback imediat asupra acțiunilor sale;
- Își antrenează atenția pentru a putea rămâne concentrat cât mai mult timp;
- Modifică intenționat anumite aspecte ale activității pentru a o face dificilă, la nivelul abilităților.
Mihaly Csikszentmihalyi – Flux. Psihologia fericirii, 2015