Cum s-a ajuns la psihologia pozitivă?

Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, nu exista psihologia pozitivă ca arie separată a acestui domeniu. Mai mult decât atât, psihologia avea 3 mari obiective:

1. să vindece tulburările mintale;
2. își propunea să facă viețile oamenilor mai împlinite (psihologia pozitivă);
3. voia să identifice și să dezvolte talentul.

Ei bine, din câteva motive obiective (pe care nu le menționăm aici), psihologia a ajuns să fie despre vindecarea bolilor mintale și cam atât. Nimeni nu neagă necesitatea și importanța acestui efort. Însă există multe alte lucruri care merită cercetate  și care ajută indivizii să aibă viața pe care și-o doresc.

Pionierul psihologiei pozitive, Martin Seligman, a afirmat că este timpul să ne concentrăm eforturile pentru a construi ceea ce este bun în oameni și a-i ajută să aibă parte, în viața lor, de cât mai multe experiențe pozitive și pline de sens.

Psihologia nu înseamnă doar boli mintale, rezolvarea traumelor, emoții negative, vulnerabilități, stres sau probleme existențiale. Nu. Nu doat atât. Înseamnă și dezvoltarea de abilități, emoții pozitive, puncte tari, pasiuni, joacă, fericire, creștere. Cu alte cuvinte, balanța psihologiei se înclină înspre pozitiv. 

Definiție și componente

Există 3 teme principale abordate/studiate în psihologia pozitivă: 

• trăirile pozitive (unde vorbim despre emoțiile pozitive, satisfacția cu viața și despre stare de flux/flow), 
• virtuțile și punctele forte ale individului,
• comunitățile și instituțiile care utilizează psihologia pozitivă.

Acestea fiind știute, cercetătorii încearcă să dezvolte intervenții care să ajute oamenii să:

• își construiască resurse psihologice,
• aibă o viață împlinită, experiențe pozitive,
• beneficieze de o stare de bine ridicată
• își găsească un sens în viață

Intervenții utile: scrisoarea de recunoștință, cea mai bună versiunea a ta (video), numărarea lucrurilor bune, identificarea punctelor forte, evaluarea calității vieții, realizarea de acte altruiste, scriere creativă, etc.

Ce ar mai fi de zis?

În domeniul psihologiei pozitive se abordează teme precum bunăstare psihologică, teorii ale fericirii, emoții pozitive, puncte forte, viața bună, sens în viață, flow, relații interpersonale, motivație și performanță, educație pozitivă, practici parentale pozitive, dezvoltare personală și împlinirea potențialului. Acestea vor fi prezentate pe larg în articolele ulterioare. Rămâneți pe fir!

Seligman, M. E. (2004). Authentic happiness: Using the new positive psychology to realize your potential for lasting fulfillment. Simon and Schuster.

Seligman, M. E., & Csikszentmihalyi, M. (2014). Positive psychology: An introduction. In Flow and the foundations of positive psychology (pp. 279-298). Springer, Dordrecht.