Sănătatea mintală: de ce vorbim despre ea?

Specialiștii din sănătatea mintală fac diferența între o afectare emoțională care necesită tratament sistematic și o afectare obișnuită. Precum diferența dintre o durere de genunchi cauzată de mersul pe munte după o lungă perioadă de repaus și o durere de genunchi care indică o afecțiune reumatologică serioasă. Sperăm ca exemplul următor să ilustreze mai bine ceea ce vrem să spunem.

De exemplu…

La 23 de ani, Liviu a fost foarte neliniștit în privința unui interviu pe care urma să îl aibă la compania de IT pe care o urmărea demult. Își dorea foarte mult acel post și a muncit să își îmbunătățească abilitățile. Fiind atât de important, cu 2 zile înainte de interviu, Liviu nu prea avea poftă de mâncare și avea coșmaruri. În dimineața interviului s-a trezit devreme și a stat o oră să își aleagă costumul potrivit. El se simțea neliniștit. Trebuie să facă o impresie bună, era ultima șansă și nu poate să o rateze ca un prost.  

La 29 de ani, același Liviu a slăbit 10 kilograme în ultima lună. Cam tot de atunci a ocupat o poziție de conducere, mult visată, la compania de IT. Atribuțiile sale implică o mulțime de ședințe cu subordonații săi și întâlniri cu potențialii clienți. Simte că nu mai rezistă, înainte de fiecare zi de ședințe simte că vrea să fugă sau să spună că s-a îmbolnăvit brusc. Se gândește că nu este destul de bun și la un moment dat și ceilalți își vor da seama de slăbiciunile lui. 

În prima situație, Liviu trecea printr-o situație stresantă comună, ceva prin care trec destul de mulți oameni. Modul lui de a se comporta, deși neplăcut, a fost util pentru că l-a ajutat să se organizeze pentru a-și atinge obiectivul. În a doua situație, starea lui a devenit copleșitoare și greu de gestionat. Lucru care îl poate face să se îndepărteze de obiectivul lui, deși nu își dorește asta. Dacă analizăm situația, Liviu nu este bolnav mintal sau nebun. El trece printr-o suferință emoțională și are nevoie de sprijin în a-și gestiona emoțiile și a reuși să își păstreze jobul visat.

Funcțional vs. disfuncțional în sănătatea mintală

Am dori să subliniem că a te simți neliniștit și îngrijorat nu înseamnă automat că suferi de o tulburare de anxietate. Astfel de emoții și gânduri sunt normale și toate lumea poate trece prin așa ceva. Specialiștii în sănătatea mintală evită să eticheteze emoțiile nedorite sau comportamentele negative drept semne ale unei tulburări. Pentru a pune un diagnostic este nevoie și de alte simptome.  De dorit este să reflectați la intensitatea, frecvența și gradul de influență asupra voastră.  De regulă, oamenii au dificultăți în managementul emoțiilor pentru că nu au învățat să le gestioneze într-un mod util lor.

Oamenii știu să recunoască semnele unei boli fizice și ca atare știu și să ceară ajutorul în această privință. Dar lucrurile stau diferit în cazul unei tulburări mintale. Un motiv ar fi  faptului că bolile organismului fizic pot fi „văzute” sau identificate ușor (relativ). Desigur, și aici sunt suficiente exemple de boli care au simptome fără manifestări vizibile, doar când e prea târziu. 

În cazul tulburărilor mintale, simptomele sunt ușor de ignorat sau văzute ca o stare de fapt. De multe ori, oamenii nu își percep emoțiile/comportamentele nedorite sau extreme, drept semne ale unei probleme mintale. Doar când e prea târziu, când „lucrurile scapă de sub control” sau „nu se mai poate continua în acest fel”.  Sunt câteva dintre motivele invocate de persoanele care apelează la specialist.  

O idee strâns legată de sănătatea mintală este stigma asociată cu persoanele care suferă de o tulburare emoțională. Limbajul folosit de obicei dăunează discuțiilor despre sănătate mintală. ,,Nu ești sănătos la cap”, „ești dus cu capul”, „ești nebun” sunt des auzite și sunt pline de conotații negative, distructive și denigratoare. Ele sunt etichete verbale folosite pentru o persoană care se simte/gândește/comportă într-un anumit fel, nepotrivit, nefolositor, cu multe consecințe nefaste. Persoanele respective vor încerca să își ascundă suferință, tocmai pentru a nu fi catalogate „nebune” și izolate de ceilalți. Făcând acest lucru, ele amână ajutorul unui specialist și starea lor emoțională se înrăutățește considerabil.    

În loc de concluzie, vă lăsăm 10 idei principale de luat acasă despre sănătatea mintală:

1. Sănătatea mintală este un aspect important din viața omului, care influențează calitatea vieții;
2. Definițiile sănătății mintale sunt menite pentru a ghida sistemele implicate (de sănătate, educaționale, financiare). Totuși, ele sunt greu de folosit în înțelegerea complexității minții și trăirile oamenilor;
3. A vorbi despre bunăstare mintală înseamnă a vorbi despre emoții, gânduri, comportamente. Apoi, despre stres, evenimente traumatice, relații interpersonale și o mulțime de alți factori;
4. Un specialist îți poate spune dacă suferi de o tulburare mintală sau anumite simptome.Însă nu îți va spune că ești sau nu „bolnav la cap”;
5. Nu este vina lui Liviu pentru că are o problemă emoțională. Nu este vina nimănui.
6. Gradul de funcționare al persoanei (cât de bine se descurcă în viața cotidiană) este important în determinarea unui diagnostic;
7. Facem diferența între emoții/gânduri/comportamente negative care apar pentru că este de așteptat să apară în situațiile stresante, dar sunt gestionabile și fac parte din viața obișnuită a oamenilor     VS.     emoții/gânduri/comportamente negative care sunt nefolositoare și ne împiedică să ne atingem scopurile ;
8. Persoanele care au emoții negative copleșitoare și dificultăți în activitățile zilnice nu trebuie etichetate ca „bolnave mintal” și izolate;
9. Suferința emoțională poate lua multe forme. O discuție onestă legată de sănătatea mintală poate fi primul pas în a recunoaște aceste forme de manifestare. Al doilea pas poate fi căutarea sau promovarea ajutorului specializat;
10. Un specialist în sănătate mintală – psiholog clinician, psihoterapeut, consilier psihologic sau psihiatru este cel care poate ajuta o persoană care suferă de o tulburare mintală.

Bibliografie

Crowe, A., Averett, P., & Glass, J. S. (2016). Mental illness stigma, psychological resilience, and help seeking: What are the relationships?. Mental Health & Prevention, 4(2), 63-68. https://doi.org/10.1016/j.mhp.2015.12.001

https://www.apa.org/topics/mental-health-attitudes

Enea, V., Dafinoiu, I. (2017). Evaluarea psihologică. Manualul psihologului clinician. Polirom